Agenți

Călătorie în timp: cum era turismul acum 100 și 200 de ani

Astăzi, călătoriile pentru noi au devenit deja o tradiție, o parte importantă, dar puțin obișnuită a vieții. Niciodată nu a fost atât de simplu. Doriți să vă încălziți la soare pe timp de iarnă? Scrieți agentului dvs. de turism preferat, alegeți un pachet turistic și mâine sunteți deja la mare. Ați văzut un concert de vis într-o altă țară? Doar câteva clicuri și aveți deja biletele și totul organizat pentru călătorie. Dvs. nu vă rămâne decât să vă faceți bagajele în timp ce fredonați melodiile pe care le veți asculta în curând live.

V-ați gândit vreodată cum erau călătoriile pe vremuri? Acum 100-200 de ani? Când călătoria din Republica Moldova în Marea Britanie dura până la 5 zile, nu câteva ore ca acum; când în loc de valize și rucsacuri trebuia să cari cutii uriașe de lemn și când călătoria era un privilegiu de gen sau statut.

De Ziua Internațională a Turismului, am decis să ne aprofundăm mai mult în istoria acestuia și să vă povestim cele mai interesante lucruri. Sunteți pregătiți să porniți cu noi într-o călătorie în trecut?

SELECTĂM UN PACHET TURISTIC

Imaginați-vă că au existat vremuri fără „all-inclusive”. Da, și nu cu mult timp în urmă. Pachetele turistice au apărut în anii 1840, când britanicul Thomas Cook a organizat o călătorie de vacanță în grup. Cu doar un șiling, pasagerul primea un pachet de servicii în tren, inclusiv ceai cu chiflă și acompaniamentul unei fanfare. Însă, prima stațiune care a funcționat pe sistemul „all-inclusive” a primit oaspeți abia în 1950. Știți unde? În Mallorca! După 20 ani, acest format era deja și în Caraibe. De atunci, a început o nouă eră a turismului.

Curiozitate! Dacă erați o femeie căsătorită și călătoreați în străinătate cu soțul, probabil aveați un singur pașaport, în care erați înscrisă ca „Domnul John Smith și soția sa”. Asta pentru că doar femeile necăsătorite puteau obține un pașaport pe numele lor*. O femeie căsătorită care dorea să călătorească singură primea totuși documentul pe numele soțului, ca „Doamna John Smith”. Bineînțeles, este greu de crezut așa ceva acum, în zilele noastre, când trendul călătoriilor solo pentru femei câștigă rapid popularitate în întreaga lume, iar frecvența căutărilor legate de acest subiect a crescut cu 350%***** în ultimii ani.

CUM VOM CĂLĂTORI?

Începând cu secolul al XVI-lea, în Europa, oamenii călătoreau între orașe cu transportul public – diligență. Până la apariția lor, călătoria împreună a unor persoane necunoscute de sexe și statute sociale diferite era considerată indecentă.

În anii´20 ai secolului al XIX-lea au fost lansate primele trenuri de pasageri. Adevărat, se deplasau cu doar 15 km/h. Da, nu sunt trenurile super-rapide moderne, cum ar fi Maglev-ul din Shanghai, care atinge 500 km/h, sau Renfe AVE din Spania, care vă duce din Barcelona la Madrid în câteva ore. Dar ce confort era în interior! De exemplu, așa arăta un vagon de clasa întâi în trenurile indiene:

Compartiment tapetat cu lemn, cu pat king-size****, toalete europene, duș și lămpi electrice. Răcirea se făcea cu ventilator, uneori chiar cu un fel de aer condiționat: ventilatorul direcționa aerul spre bucăți de gheață printr-o deschizătură în podea sau pe acoperiș. Nu existau coridoare; pasagerul ocupa toată lățimea vagonului, coborând pe peron printr-o intrare separată**.

Nu-i așa că sună luxos?

În anii 1920 au apărut croazierele și zborurile cu avionul. Bineînțeles, pe atunci nu era la fel de rapid, confortabil și accesibil ca și acum. Dar cu toate acestea, există momente pe care călătorii moderni le-ar dori cu siguranță înapoi din trecut. Care sunt acestea? Vă povestim noi:

  • La bordul avionului 747-100 al companiei American Airlines exista un bar cu pian în clasa economică – ce altceva poate crea o atmosferă de călătorie mai bine decât muzica live la bord?
  • Southern Airways în anii ’70 servea pasagerilor șampanie chiar și în clasa economică, motiv pentru care a fost supranumit „Ruta aristocraților”.
  • Până în 1973, nu existau controale de bagaje în aeroporturi.
  • În anii 1980, nu existau limite de bagaj. Imaginați-vă, fără vreo bătaie de cap. Puteți lua tot ce doriți!

ÎMPACHETĂM BAGAJUL

Mai exact, cufărul de călătorie, pentru că ne aflăm în secolul al XIX-lea. Pe atunci nu era vorba de confort și accesibilitate. Fără mânere retractabile sau valize cu roți cu care suntem atât de obișnuiți. Acestea au apărut abia în 1927, când angajatul de la United States Luggage, Bernard David Sadow, a fost „inspirat” de un cărucior de bagaje împins de un angajat al aeroportului. Înainte, cufărul avea mânere laterale și pentru a fi transportat erau necesare două persoane. Așa cum probabil ați ghicit, un astfel de lux nu era accesibil tuturor.

Știți ce este aceasta? O cutie de pălării pentru călătorii. Astfel de cutii și cufere de călătorie erau fabricate de meșterul Marechal la Paris, unde ucenicul său a fost Louis Vuitton. Nu vă mirați, pentru că tocmai acest faimos designer, care a fost și împachetatorul personal al împărătesei Eugenie, soția lui Napoleon al III-lea, a creat în anii 1850 primul prototip al valizei moderne, cunoscut sub numele de „Trianon”.

Mai târziu, a apărut și posibilitatea de a călători și turiștii cu buget redus. În arsenalul călătorilor au apărut Sac Voyage (din franceză „geantă pentru călătorie”) – genți în formă de sac cu două mânere scurte – și gențile de covor (carpetbags). Da, ați ghicit, erau făcute din covoare vechi.

Ce se afla în valiză?

În trecut, oamenii obișnuiau să ia cu ei haine pentru orice ocazie. De exemplu, doamnele luau rochii pentru plimbări, pentru tenis, pentru mersul pe bicicletă și pentru seară. Ce altceva trebuia să aveți cu dvs. în călătorie? Iată o listă mică pentru a vă ajuta să vă pregătiți:

  • Trusă de călătorie ”etui”sau „trusă de toaletă”. Acestea includeau mici instrumente portabile: pensete, perii și piepteni, ace de cusut, pudriere. Pentru bărbați, era obligatoriu să conțină și accesorii de bărbierit.
  • Încălzitor pentru mâini cu o pulbere specială în interior. Mai întâi, aceasta era încălzită pe sobă, apoi pusă în mufă pentru a ține mâinile calde pe drum.
  • Pătură. Da, da, dacă călătoreai cu diligența, trebuia să fii pregătit pentru cât de frig era acolo.
  • Un mic patefon cu discuri mici pe care încăpeau doar două melodii. Chiar și atunci se știa că o călătorie este o sărbătoare. Și ce fel de sărbătoare fără muzică?
  • Suport pentru cap. V-ați obișnuit să luați cu dvs. o pernă moale în călătorie? Ei bine, imaginați-vă că strămoșii noștri obișnuiau să doarmă pe o cutie de lemn pentru bani și obiecte de valoare în loc de pernă.

ALEGEM ȚINUTA DE CĂLĂTORIE

Probabil, fiecare are acum o ținută preferată de călătorie: un trening confortabil, un hanorac sau un tricou la modă. Ei bine, călătorii din trecut cu siguranță v-ar fi invidiat. În secolul al XIX-lea, călătoria era considerată o „aventură murdară” din cauza prafului și funinginii din transport, așa că trebuia să luați haine separate pentru drum și pentru odihnă. În unele ghiduri de călătorie se recomanda purtarea hainelor vechi în drum, de care nu v-ar fi părut rău să le aruncați la destinație. Așa că bagajul era voluminos, trei-patru valize. Mai târziu, a devenit popular un cufăr de călătorie – un fel de organizator modern de haine, în care puteți agăța hainele direct pe umerașe, iar în sertarele laterale să puneți, de exemplu, pantofii.

Pentru o călătorie lungă cu diligența, opțiunea ideală erau pantalonii din in cerat. Aceștia erau însoțiți de o pudră specială pentru curățare și reîmprospătare după o călătorie lungă***.

La începutul secolului al XX-lea, lucrurile s-au îmbunătățit mult, dar să te îmbraci corect pentru drum era tot o provocare. În ediția Vogue din 1925 exista chiar un material „Garderoba pentru nevoile călătoriilor” (The Wardrobe to Meet the Travel Urge), pentru a ajuta doamnele să-și aleagă ținuta potrivită.


(Arhivă Vogue)

O călătorie pe timp de iarnă era un adevărat test. De exemplu, pasagerilor diligențelor li se dădeau șorțuri de piele pentru a se proteja de vremea rea – existau „șorțuri până la jumătate” și „șorțuri pentru față și piept”.

O astfel de invenție a fost creată la Montreal pentru a proteja călătorii de zăpadă.

În imagine două femei cu măști împotriva viscolului (Canada, Montreal, 1939. Arhiva Națională a Țărilor de Jos)

Cum vi se pare această călătorie în timp? Este impresionant cât de mult a devenit turismul mai confortabil și accesibil în doar câteva secole. Și ce ne mai așteaptă în viitor! Dar asta este deja o altă poveste și suntem încântați că o creăm împreună cu dvs..

* atlasobscura.com
** dipakrc.blogspot.com
*** dralun.wordpress.com
**** Formatul patului cu lățimea de minimum 180 cm și lungimea de minimum 200 cm
***** Solo Travel Research and Its Gender Perspective: A Critical Bibliometric Review

Ultimelele știri

Important